Un fenomen fără precedent în istoria omenirii se profilează în anul 2026, iar acesta nu este decât un preludiu pentru un altul, mult mai devastator: extincția oamenilor.
De la atingerea pragului de 8 miliarde de locuitori, guvernele lumii ar fi hotărât că suprapopularea trebuie oprită cu orice preț. Soluția? Eliminarea a două clase esențiale pentru „echilibru” – clasa săracă și clasa muncitoare. În această viziune, trădătorii clasei bogate ar urma să coboare și ei în rândul celor sărăciți. Întrebarea firească este: cine poate înlocui aceste categorii? Răspunsul pare să fie roboții și inteligența artificială, care ar putea prelua integral aceste roluri, lăsându-i doar pe bogați să supraviețuiască după anul 2030, când planul de extincție ar urma să fie finalizat.
Atacul economic asupra clasei de mijloc
În prezent, ne aflăm în etapa de creștere artificială a salariilor, prețurilor și taxelor. Deși par măsuri economice obișnuite, ele sunt de fapt condiții benefice pentru reducerea drastică a numărului de locuri de muncă și reprezintă un atac direct asupra clasei de mijloc.
Concret, în România, angajatorii refuză din ce în ce mai mult încheierea unor contracte de muncă. În aproape toate județele, se cheamă candidați la zile de probă neplătite, fără forme legale, după care aceștia sunt înlocuiți rapid. Paralele cu acest fenomen, tot mai mulți clienți din toate sectoarele refuză sau întârzie plata serviciilor, iar SRL-urile par să nu observe sau să ignore gravitatea situației.
Numărul executărilor silite a explodat, iar românii sunt nevoiți să își stabilească rezidența fiscală în afara Europei pentru a mai putea beneficia de un cont bancar funcțional.
Singurele județe unde mai există locuri de muncă reale
Dacă încă mai sperați la un job autentic în țară, lista este extrem de scurtă. Conform analizei, doar în următoarele județe mai există locuri de muncă la propriu:
-
București
-
Cluj
-
Timișoara
-
Constanța
-
Gorj
-
Brașov
-
Iași (aflat însă la limită, în prag de a aluneca în rândul celorlalte)
În restul țării, situația este alarmantă: ghost jobs-uri (anunțuri false de angajare), lipsa cronică a posturilor vacante, cerșetoria și întreținerea din banii veniți din afară au devenit norma. Autoritățile par nu doar să ignore această criză, ci chiar să o alimenteze prin creșteri de taxe și prin nepăsare totală. Fenomenul, de altfel, nu este unul izolat, ci pare să fie global.
Rolul devastator al Inteligenței Artificiale
Știm cu toții că inteligența artificială a început să facă ravagii încă din 2010, când a distrus industria desenelor animate. Pe atunci, în loc să se mai depună eforturi pentru pictarea manuală a fundalurilor, pentru desenarea profesionistă a personajelor sau pentru angajarea unor formații care să creeze muzică de calitate, studiourile au trecut la oribilități generate de AI, care nu au mulțumit pe nimeni.
Mai apoi, în 2016, Mark Zuckerberg a decis ca, pentru a atinge pragul de un miliard de utilizatori, Facebook trebuie umplut cu roboți. Rezultatul? Până în 2021, platforma era deja moartă din punct de vedere al interacțiunii umane autentice.
În 2023, inteligența artificială a explodat în conștiința publică, iar impactul ei este deja catastrofal. Dacă în 5 ani a distrus o întreagă industrie (animația), iar în alți 5 ani a secat o rețea socială uriașă (Facebook), întrebarea firească este: oare acum nu ne distruge și pe noi?
Concluzie. Efectele asupra comportamentului uman
Dincolo de cifre și strategii, observ o schimbare profundă în comportamentul nostru cotidian. De exemplu, atunci când sunăm pe cineva, o facem adesea tocmai pentru a nu primi răspuns. Oamenii au devenit extrem de introvertiți, iar societatea a ajuns să fie guvernată de spontaneitate excesivă. Decât să se programeze pentru ceva și să nu mai facă deloc, majoritatea preferă să acționeze imediat, fără niciun avertisment prealabil.
